Caci nu vei lăsa sufletul meu în locuința morților, nu vei îngădui ca prea iubitul Tău să vadă putrezirea.(ps.16:10)
Acest cuvânt a fost împlinit in persoana Domnului Isus; dar se împlinește intr-o oarecare măsură tuturor celor care sunt in el.Sufletul nostru nu va fi părăsit, după ce va fi despărțit de corp și chiar dacă putrezește va fi înviat.Duhul nostru poate să coboare atât de jos încât sa ni se pară ca am ajuns in fundul iadului; dar Dumnezeu nu ne va părăsi. Ni se poate părea că sufletul ar fi aproape de moarte; dar nu vom putea rămâne acolo. S-ar putea sa ajungem foarte jos;dar nu mai jos decât Domnul îngăduie. Oricît de neagră ar fi noaptea, steaua nădejdi încă lucește pe cer.
Domnul nu ne va uita nici nu ne va părăsi in mâna vrășmașului. Să ne odihnim in această nădejde. Noi suntem ai aceluia a cărui indurare ține totdeauna. Dincolo de moarte, de întuneric și deznădejde, vom renaște sigur, prin El,la viață, lumină și libertate.
Meditatia zilei – 03 martie 2015
Articol scris de Moldovan Daniel
Adauga Comentariu